Unele din pesterile Dobrogei prezinta caracteristici unice pe teritoriul Romaniei sau chiar al lumii.
Specialistii speologi au identificat 17 pesteri in zona Dobrogei. Majoritatea de mica adancime, situate in locuri care necesita un efort fizic minim comparativ cu alte locatii din tara si in unele cazuri pozitionate la cateva sute de metri de infrastructura rutiera.
Importante pentru pelerinii credinciosi sunt Sfantul Andrei si Casian
O pestera care ar putea adaposti comoara dacilor, una si aceeasi cu legendara Keiris este pestera Limanu, o pestera teribil de intortocheata, masuratorile speologilor indicand o lungime de cel putin 3, 4 kilometri.
Descoperirea Pesterii Movila avea sa uimeasca intreaga lume stiintifica in 1986 odata cu descoperirea unei lumi subterane complet inchisa, un ecosistem in sine, total independent de suprafata, primul ecosistem din lume al carui viata se bazeaza pe chemosinteza.
Cercetatorii au identificat doua spatii cu aer. In primul se aflau specii de nevertebrate cunoscute, insa in cel de-al doilea spatiu au descoperit un strat ce avea o consistenta laptoasa. Acest strat era compus din materiale organice. Aerul nu era respirabil, fiind otravit cu gaze nocive vietii, cum ar fi hidrogenul sulfurat si dioxidul de carbon, nivelul oxigenului fiind foarte scazut.
Absenta luminii solare a dus la eliminarea posibilitatii de a obtine hrana prin fotosinteza, de aceea organismele aflate aici s-au adaptat la conditiile de mediu. Utilizand energia chimica rezultata din oxidarea hidrogenului sulfurat, microorganismele foloseau chimiosinteza pentru a-si procura hrana. Acest procedeu a dus la formarea stratului cu aspect laptos, plin cu microorganisme, care au constituit hrana pentru celelalte animale aflate in pestera, ei fiind ultima veriga a lantului alimentar. Acest sistem autosustinut nu a fost niciodata intalnit la suprafata Terrei.
Printre speciile noi de carnivore gasite aici se numara doi pseudoscorpioni, un miriapod, o specie noua de lipitoare, patru paienjeni si un scorpion de apa, diferit de rudele sale cunoscute.
Locuitorii subterani au o culoare pala, iar ceea ce ii diferentiaza complet de rudele lor de la suprafata este lipsa totala a vederii si antenele de proportii gigantice pe care le folosesc pentru a se deplasa pe intuneric. Simpla prezenta umana in acest loc, ameninta serios viata ecosistemului, deoarece simplul proces respirator, poate cauza dezechilibre, prin modificarea nivelului de oxigen si de dioxid de carbon din pestera. De aceea, este permisa intrarea a cel mult trei persoane o data.
Descoperirea acestei pesteri nu i-a inspirat doar pe cercetatori, ci si pe scenaristii americani, care au scris o poveste plecand de la acesta descoperire, culminand cu productia filmului “The cave” in 2005, in regia lui Bruce Hunt.
HARTA SUBTERANA
Pestera Limanu (arie naturala protejata sectorul B) – Lacul Mangalia
Dimensiuni- 3.500 m lungime, acces prin Limanu (judetul Constanta)
Pestera Movila (arie naturala protejata sectorul A) – Mangalia. Dimensiuni: 250 metri lungime, acces prin Mangalia
Pestera Gura Dobrogei (Pestera Liliecilor- arie naturala protejata sectorul B) – Valea Casimcea la confluenta cu Valea Visterna (are trei deschideri)
Dimensiuni: 45 metri deasupra talvegului – 480 m lungime, acces prin Gura Dobrogei – Targusor (judetul Constanta)
Pestera La Adam (arie naturala protejata sectorul B) – Paraul Visterna, acces prin Gura Dobrogei (judetul Constanta)
Pestera Sfantului Andrei – Dealul Viilor, acces prin Ion Corvin (judetul Constanta)
Pestera Adapostul Randunelelor – Valea Casimcea la confluenta cu Paraul Visterna, acces prin Gura Dobrogei (judetul Constanta)
Pestera de la Casian (Pestera Sfantului Ioan Casian) – Valea Casimcea, acces prin Gura Dobrogei – Casian (judetul Constanta)
Pestera Babei (Pestera La Izvor)
– Valea Casimcea, acces prin Targusor– Cheia (judetul Constanta)
Pestera de la Ghilingic – Valea Casimcea, acces prin Targusor– Cheia (judetul Constanta)
Pestera de la Mireasa – Movila Mireasa, acces prin Mireasa (judetul Constanta)
Pestera de la Cariera Noua, acces prin Targusor (judetul Constanta)
Pestera de la Canaraua Harsovei – Valea Casimcea, acces prin Harsova (judetul Constanta)
Pestera Tunel – Bratul Sfantul Gheorghe, acces prin Mahmudia (judetul Tulcea)
Pestera de la Stanca – Podisul Babadag – Valea Taita (judetul Tulcea)
Pestera de la Moara – Podisul Babadag – Valea Taita (judetul Tulcea)
Pestera din Dealul Visi Bach – Valea Slava (judetul Tulcea)
Pestera de la Calugaru – Lacul Razim V (judetul Tulcea)