Alpinism la malul Marii Negre

Amatorii si profesionistii in escaladare pot opta pentru 20 de trasee pe stancile de la Cheia.

Activitatile turistice in zona, afectate de lipsa unei initiative a autoritatilor.

Patronii din turism si institutiile cu raspunderi in domeniu incearca de ani buni sa promoveze si sa scoata bani de pe urma activitatilor turistice in extrasezon la malul marii. Cum 90% dintre unitatile hoteliere de pe litoral isi inchid portile o data cu venirea toamnei iar interesul turistilor pentru un sejur de iarna la malul
marii este, cel putin din punct de vedere al clientului roman, scazut, singurele activitati care au inregistrat profituri in extrasezon sunt turismul balnear, functional pe toata durata anului si mai nou turismul de afaceri combinat cu tratamente SPA. Toti spun ca litoralul are potential, insa ori nu s-au gasit solutii, ori nu a interesat pe nimeni relansarea efectiva a activitatilor turistice. Cel mai bun exemplu in acest sens este zona Cheile Dobrogei, de o rara frumusete, dar in acelasi timp necunoscuta majoritatii turistilor. Pe langa rezervatia naturala, pesteri si trasee, Cheile Dobrogei ofera adrenalina pasionatilor de ascensiuni libere.

Urmele Marii Thetis
La doar 45 de km de plajele galagioase ale rivierei constan-tene, in mijlocul stepei dobrogene, se afla versantii Cheilor Dobrogei. Colosi de calcar, de 40 de metri inaltime, datand de pe vremea Marii Thetis, masivul de la Cheia formeaza o uriasa expozitie de sculptura naturala, declarata rezervatie naturala pe o suprafata de 285 hectare. Formatiunile din zona Cheilor Dobrogei sunt foste recifuri coarliere, alcatuite din calcare stromatolitice, calcare cu spongieri, calcare coraligene si calcare cu lamelibrahiate care pot fi observate in straturile de piatra. Geologii spun ca speciile de fosile de aici sunt unice in tara si perfect conservate. In afara de elementele geologice si geomorfologice, aceasta zona mai adaposteste si o interesanta flora, cuprinzand 565 de specii, cu elemente pontice sau pontic-mediteraneene.

11 ani de lupta cu stancile
Din punctul de vedere al interesului pentru alpinism, Cheile au fost luate in vizorul cataratorilor inca din 1995, insa abia in 1997 apare primul traseu marcat corespunzator. Ulterior, toate traseele au fost marcate la baza cu numele si gradul lor de dificultate, cuprins intre intre usor si mediu). Pasionatii de alpinism au posibilitatea sa faca ascensiuni libere (clean climbing) pe unul dintre cele 20 de trasee si linii de trasee ( grad de dificultate intre 4 si 8). In opinia pasionatilor, numarul traseelor si dificultatea acestora sunt cu mult inferioare fata de potentialul zonei, unde s-au identificat cel putin 100 de trasee de catarare pe stanca, plus o serie de teme pentru bouldering (escalada fara unelte).

O alta zona cu potential sunt Muntii Macinului (cei mai vechi din Europa, impreuna cu niste munti din Scotia).

Desi pare a fi dominat peisajul specific stepelor euroasiatice, parcul ecologic de la Macin este dominat de zonele forestiere care difera de la o vale la alta, de la un versant la altul. Pe versantul nord-vestic al muntelui predomina padurile falnice de fag, in timp ce pe cel sudic ponderea o detin zonele forestiere cu arbori pitici caracteristici zonelor balcanice. In putinele oaze de verdeata de pe versantul sudic al muntelui traieste o fauna deosebit de rara cum ar fi balaurul dobrogean, cateva specii de broasca testoasa, mai multe specii de reptile care nu se mai intalnesc altundeva in Europa, dar si o sumedenie de pasari de prada si o mare varietate de fluturi.

Turism pe “muntele pitic”
Accesul turistilor este permis de catre Administratia Parcului National Muntii Macinului doar din localitatile Macin, Greci, Cerna, Balabancea, Hamcearca, Nifon si Luncavita. Drumurile nationale pe care se poate ajunge in aceste localitati sunt DN 22A si DN 22D dispre Tulcea, Braila si Galati. Viorel Rosca, directorul Parcului Muntii Macinului, spune ca “au fost autorizate sase trasee turistice: spre varful Tutuianu cu plecare din satul Luncavita pana in satul Greci; din satul Greci spre localitatea Nifon, parcurgand mai multe varfuri si vai cu peisaj selenar; din Balabancea spre Cerna cu tinta spre varful Crapcea; drumul spre Valea Vinului din Cerna spre Hamcearca; drumul din Greci spre Cozluc si escaladarea dinspre Greci a Culmii Pricopanului. Aceste trasee nu pot fi parcurse de turisti decat insotiti de agentii ecologi ai Parcului. Chiar daca inaltimile escladate de turisti sunt mici, pericolele sunt imense. Grohotisurile abrupte, dar si reptilele, dintre care cele mai multe foarte veninoase pot pune oricand in pericol viata turistilor neavizati care se abat de la potecile autorizate pentru acces”. Administratia Parcului National Muntii Macinului a accesat mai multe surse de finantare de la Uniunea Europeana pentru amenajarea celor sase trasee turistice, cat si pentru sprijinirea operatorilor de turism din vecinatatea parcului pentru realizarea bazelor turistice. In localitatile Macin, Greci si Luncavita au fost construite cu aceste fonduri popasuri turistice si pensiuni turistice pentru a face fata numarului tot mai mare de turisti veniti in ultimii doi ani sa viziteze salbaticia fabuloasa din cei mai vechi munti ai Romaniei.