Sunt mai multe trasee din Dobrogea care pot fi strabatute pe bicicleta, timp in care se pot admira frumuseti naturale si vestigii istorice.
Recomandari de pe adevarul.ro :
1)In sudul Dobrogei se poate face un traseu de 150 de kilometri, pe drum asfaltat. Ruta constănţeană pleacă din reşedinţa de judeţ, merge la Agigea traversând Canalul Dunăre-Marea Neagră, trece de dunele litorale de la Agigea, apoi se îndreaptă spre Techirghio. Aici, se face turul lacului vizitându-se Mănăstirea Sfânta Maria şi Farul din Tuzla. La ieşirea pe şoseaua Constanţa-Mangalia se mai merge câţiva kilometri şi se coteşte stânga spre Costineşti, cu două simboluri importante ale vacanţei la mare: Obeliscul şi epava Evanghelia. Înapoi pe şosea, direcţia spre graniţa bulgară. Trebuie musai să se facă oprire la Herghelia Mangalia, apoi în cochetul oraş turistic Mangalia. Aici, vestigiile arheologice sunt presărate la tot pasul, conservate la Muzeul de Arheologie Callatis, în incinta romano-bizantină, în mormântul princiar Movila Documaci, în mormântul cu papyrus sau în subsolul Hotelului President. Neapărat este de văzut moscheea Esmahan Sultan din Mangalia. Este cel mai vechi lăcaş de cult musulman din România, fiind ridicată în anul 1575. Înainte de a pune cap-compas pe vestitele sate turistice 2 Mai – Vama Veche, viraţi dreapta spre Limanu, unde vedeţi peşteri, lacuri cu apă sărată şi dulce despărţite de un drumeag şi păduri, cum este rezervaţia naturală din Hagieni. La întoarcere străbateţi staţiunile sudice: Saturn – Venus – Cap Aurora – Jupiter – Neptun – Olimp, apoi mai despre Tuzla, Eforie Sud şi Eforie Nord, cu destinaţie Constanţa.
2) Pe un alt traseu constănţean, aveţi prilejul să cunoaşteţi partea de nord a judeţului. De la Constanţa se pleacă spre Hârşova, pe un parcurs asfaltat de 147 de kilometri. Se vizitează la Târguşor Mănăstirea şi Peştera Sfântului Ioan Casian, considerat cel mai mare ascet al creştinilor. Alte două peşteri, La Adam şi Liliecilor, sunt pe traseu, apoi se urcă pe Masivul Cheia de pe Valea Casimcei. Urmează Cetatea Ulmetum din Pantelimonu, descoperită de academicianul Vasile Pârvan. Se face oprire la două lăcaşuri de cult, Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Crucea (ieşire de pe E60, cale de patru kilometri spre satul Băltăgeşti, prin livadă) şi Schitul Stejaru din satul cu acelaşi nume din comuna Saraiu.
Iar Hârşova merită descoperită, prin Muzeul de Istorie locală, Cetatea Romană Carsium, geamia Sultanului Mahmut şi Canarale. Sau tot spre Hârşova se poate merge pe un drum mai scurt, de 124 de kilometri, prin Medgidia – Cernavodă şi apoi de-a lungul Dunării, pe la Topalu şi Capidava. La Toplau este singurul muzeu de artă din ţară situat în mediul rural, iar la Capidava este cetate unde se desfăşoară vara tabără arheologică.
3) De la Constanţa mai porneşte şi traseul spre Păcuiu lui Soare, în colţul sud-vestic al judeţului. Drumul este de 134 de kilometri, asfaltat şi face popas la podgoria de la Murfatlar, unde este o cramă, un muzeu al viticulturii, un ansamblu rupestru şi o rezervaţia naturală Fântâniţa. Mai departe spre sud, este obligatoriu de vizitat Adamclisiul, unde străjuieşte Tropaheum Traiani, monumentul ridicat de Împăratul roman Traian în onoarea adversarilor săi daci. Călătoria continuă cu peştera şi mănăstirea Sfântului Apostol Andrei de lângă comuna Ion Corvin, mănăstirea Dervent de la Galiţa şi cetatea Păcuiu lui Soare de la Ostrov. Cetatea de pe insulă este vizibilă când Dunăre are nivelul scăzut şi poate fi vizitată cu ajutorul pescarilor.
4) Dacă vreţi un traseu interjudeţean, care să traverseze Dobrogea de la Constanţa la Tulcea, încercaţi drumul care trece prin Năvodari – Histria – Corbu – Vadu – Grindul Chituc – Grindul Lupilor. Sunt, de asemenea, 124 de kilometri asfaltaţi.
5) Cel mai lung traseu care se poate face prin Dobrogea cu bicicleta este în nord, în judeţul Tulcea. Are 250 de kilometri, este asfaltat – ceea ce pentru ciclişti este aur curat. Se începe din reşedinţa de judeţ, Tulcea, se parcurge Triunghiul Mănăstirilor Cocoş-Saon-Celic Dere, se trece prin Niculiţel, unde se poate vizita monumentul paleocreştin şi Biserica Sfântul Atanasie.
Traseul trece mai departe, spre Isaccea, care se mândreşte cu Geamia Azizie, cu mormântul întemeietorului Isak Baba şi cu Cetatea Noviodunum. Se continuă cu Cetatea Romano-Bizantină Dinogetia din satul Garvăn, comuna Jijila, apoi către Măcin.
Primul popas aici este la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Măcin, apoi se merge la Cetatea Arrubium, la pivniţa lui Terente şi sus în Munţii Măcinului, la vârfurile Pricopan (370 de metri), Pietrosu Mare (426 de metri) şi Ţuţuiatu (467 de metri), unde se mai găsesc cuiburi de vultur dobrogean. Se coboară apoi spre Cetatea Troesmis din comuna Turcoaia, apoi se poate vizita casa memorială a poetului Panait Cerna din comuna Cerna. Cetatea Ibida este un alt reper de pe drumul Tulcei, împreună cu mănăstirea Uspenia de la Slava Rusă şi Vovidenia de la Slava Cercheză. Pasionaţii de linişte şi frumuseţe ascunsă trebuie să oprească neapărat în pădurea Babadag, unde nu ai semnal la telefon şi unde primăvara găseşti poieniţa cu vestiţii ghiocei uriaşi şi parfumaţi. Oraşul Babadag mai oferă de vizitat Muzeul de Artă Orientală Casa Panaghia, Geamia şi mormântul lui Ali Gaza-Paşa – comandantul de oşti otomane, mormântul dervişului Sari Saltuk Baba – primul musulman descălecat în Dobrogea, cişmeaua Kalaigi şi Lacul Babadag. La cinci kilometri nord de Babadag, se văd vestigiile Fortificaţiei Romane de la Babadag, nu departe de altă bijuterie a Dobrogei – Cetatea Enisala, ultima cetate genoveză.
Traseul de bicicletă (32 km) pornește de la Micul Golf din 2 Mai, traversează drumul național și continuă pe un drum secundar până la capătul satului. Traseul urmează drumurile de exploatare agricolă până la intrarea în satul Hagieni. Se ocolește satul prin dreapta și se coboară în canion. Traseul parcurge canionul până la capăt, cu ieşire la intersecţia cu lacul Limanu. Se traversează câmpul – atenţie la broaştele ţestoase – şi se ajunge la pădure. Firile sensibile ar putea pierde minute preţioase fotografiind formele şi culorile neobişnuite ale vegetaţiei, dar odată ce drumul începe să coboare, contemplarea va fi înlocuită de adrenalină. Mare atenţie, coborârea până la cantonul silvic se termină brusc cu o curbă la stânga! Pe jos e piatră, ar fi bine să nu cazi! De aici până la următorul punct de alimentare mai e puţin – un pic pădure cu vegetaţie luxuriantă, o urcare scurtă şi ieşirea din pădure. De acolo, traseul continuă la dreapta pe deasupra lacurilor, apoi stânga înainte de mănăstire, pe lângă pădurea de pini, coboară prin ferma piscicolă şi pe lângă ferma de struţi şi ţine drept pe malul lacului până la şoseaua care intră în satul Limanu. De aici până în 2 Mai nu mai e mult – puţin asfalt şi revenire în traseul iniţial. Finish la Micul Golf, laşi bicicleta şi o iei la fugă spre Vama Veche.
8)Un traseu recreational de 8 km:
http://www.bikefriendly.ro/constanta/digul-de-larg.html